Anunțuri și publicații

Cutremurul din Italia

Puternicul cutremur din Centrul Italiei, din data de 24 august 2016, ora 3:36, cu magnitudinea de 6,0 grade pe  scara Richter, simțită de la Rimini până la Napoli (și în Roma, bineînțeles), a distrus câteva localități situate în zona de epicentru al cutremurului, cele mai afectate fiind Amatrice, Arquata del Tronto și Accumoli, cele trei formând „Triunghiul morții” cutremurului, cu sute de morți (până azi, 27 august 2016, fiind declarați oficial 291 morți), 238 persoane extrase vii de sub dărâmături, 368 răniți și alte 2000 persoane evacuate.
Azi, sâmbătă, 27 august 2016, fiind declarată zi de doliu național al Italiei, cu procesiunea funerară de la Ascoli Piceno (ora 11:30), prezidată de episcopul local, Giovanni D’Ercole, pentru 35 de victime ale cutremurului, aduse în sicriele lor din Comuna Arquata del Tronto, frații și surorile din Oastea Domnului Roma (în special cei rămași în Roma, care am simțit și trăit momentele cutremurului), din întreaga Italie și de pretutindeni, ne alăturăm celorlalți locuitori din Italia și din întreaga lume, din primele secunde ale cutremurului, cu adeziunea, compasiunea, durerea, îndolierea și rugăciunea noastră către Dumnezeu pentru cei morți, cât și pentru cei vii, supraviețuitori ai cutremurului, spunând creștinescul nostru salut de la înmormântări: „Dumnezeu să-i ierte și odihnească” pe cei morți, iar nouă celor vii, să ne dăruiască credință și iubire, rugăciune și milă în inimile și acțiunile noastre, pocăință și iertare de păcate în sufletele și viețile noastre, înălțare și trăire spirituală autentic-creștină, pentru Numele, Jertfa și Slava(Gloria) Eternă a lui Hristos, Dumnezeul și Mântuitorul nostru personal și al tuturor celor care credem cu adevărat în El, trăim și murim cu El și pentru El, ne naștem din nou sau de Sus din Cuvântul lui Hristos (Apa cea Vie) și din Duhul(Spiritul) Sfânt (Ioan 3. 3,5,7) și rodim pentru Împărăția lui Dumnezeu, rodul Duhului Sfânt: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor, curăția.” (Gal. 5. 22-23)!
Cu toată iubirea, rugăciunea, înlăcrimarea, afectivitatea și devoțiunea spirituală și ajutorul nostru de orice fel, pentru cei morți și pentru cei vii din Italia și din întreaga lume!…                                                     Salutul nostru creștinesc și ostășesc pe care vi-l adresăm pentru îmbărbătarea voastră, venirea la Hristos și trăirea cu El, pentru fericirea și mântuirea noastră a tuturor, este: „Slăvit să fie Domnul!” pentru toate, acum și-n Veșnicie! Amin.

A consemnat, fratele Cornel Așchilean, din Oastea Domnului Roma, Italia.

2016/06/19/
RUSALII CU JUBILEU: 10 ANI DE OASTEA DOMNULUI LA ROMA – RUSTICA, ITALIA (dum.18 iunie 2006 – dum.19 iunie 2016)

Slavă Veșnică Marelui nostru DUMNEZEU și MÂNTUITOR ISUS HRISTOS, căci ne-a ajutat să împlinim prin harul Lui zece ani de când Oastea Domnului din Roma, Italia, își desfășoară programul ei de Adunare în Biserica „Nostra Signora di Czestochowa”, în Roma-Rustica, Largo Augusto Corelli, nr 9!!!
Slăvit să fie Domnul!
Fr. Cornel Așchilean

Despre mama mea (la un an de la plecarea în Veșnicie)

Despre mama mea, Nastasia Așchilean, la un an de la plecarea în Veșnicie

În data de 15 noiembrie 2015 s-a împlinit un an de la plecarea în Veșnicie a mamei mele, Așchilean Nastasia.
A trecut biruitoare în brațele Domnului, la odihna și răsplata Lui veșnică, după o scurtă și grea suferință trupească, de final de viață, în jurul orei zece și zece minute, sâmbătă, 15 noiembrie 2014, în ziua de început al Postului Nașterii Domnului…
A avut o viață de luptă și ardere spirituală, împletită cu suferință dar și cu multe bucurii și împliniri în Hristos Domnul, în decursul celor 93 ani și 8 luni de existență pământească!…
S-a născut din părinții Horvat Ion și Ana, în data de 13 martie 1921, în satul Sumurduc, comuna Sânpaul, județul Cluj.
A absolvit 7 clase primare, fiind premiantă și o elevă de excepție la orele de religie, precum și o foarte bună cântăreață (cânta și pe note muzicale, având un caiet cu multe cântece patriotice și religioase) și de asemenea o foarte bună recitatoare de poezie și actriță de teatru, talente pe care le-a transmis genetic și fiilor ei.
A fost căsătorită timpuriu (la nici 17 ani, la începutul anului 1938) de către părinți și rudenii, prin aranjamente de căsătorie, cu Așchilean Simion, venit din satul Berind (aceeași comună) în Sumurduc, fiind mai în vârstă decât mama cu 10 ani (născut în 1911), cu care a avut 6 băieți: Ioan (1939), Viorel (1940), Gheorghe (1942, trecut la Domnul), Sandu (1957), Nicolae-Vasile (1960), Cornel (1961).
A muncit din greu alături de soțul Simion pentru întreținerea familiei, suferind chiar și de foame într-o situație-limită de criză familială, pentru a dărui copiilor de mâncare!…
Ajungând de la Cluj și prin satele noastre adunările Oastei Domnului, părinții mei au fost printre primii (în special tata, care a fost cu primii frați, apoi mama, în același an 1964) care au aderat prin legământ la Lucrarea Duhului Sfânt- Oastea Domnului, această mișcare profetică și ecumenică de renaștere spirituală a sufletelor care își doresc mântuirea mai presus de orice interes pământesc trecător.
Părinții mei fiind greco-catolici(cum erau toți din satele noastre), ne-au botezat și pe noi, cei șase fii, în același cult religios (pe ultimii trei în ilegalitate, în timpul comunismului), dar au îmbrățișat Lucrarea ecumenică și evanghelică a Oastei Domnului, inițiată de Dumnezeu prin preotul ortodox Iosif Trifa, un apostol, profet și martir al lui Hristos! Oastea Domnului s-a extins și la confesiunea greco-catolică, chiar de la începutul înființării ei, pe vremea părintelui Iosif Trifa, apoi și la români de rit romano-catolic, cum există azi. Părinții mei au intrat cu pocăință și cu naștere din nou prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin Duhul Sfânt, în actul legământului de intrare în Oastea Domnului, în Biserica cea Vie a lui Hristos, în Biserica Primară, readusă la noi prin Oastea Domnului, cum spune părintele Iosif Trifa, în cuvântul testamentar din 27 iulie 1937, pentru aflarea și vestirea lui Isus cel Răstignit, pentru mântuirea sufletelor, prin Lucrarea ecumenică (supraconfesională) și profetică a Oastei Domnului, așa cum a scris și vorbit despre identitatea divină a Oastei Domnului, fratele Traian Dorz, profetul, poetul (și scriitorul) și martirul lui Hristos, urmașul și continuatorul operei și lucrării realizate de Duhul Sfânt prin părintele Iosif Trifa.
În anul 1983, în Postul Crăciunului, în timp ce postea și se ruga, mama a avut o revelație de la Domnul cu privire la Lucrarea Oastei Domnului.
A activat în Oastea Domnului cu toată dăruirea și devotamentul inimii, cu iubirea, prețuirea și jertfirea totală a ființei pentru Hristos și pentru valorile spirituale eterne ale Oastei Domnului, în care și-a format și crescut fiii, împreună cu soțul credincios, după întoarcerea la Domnul cu întreaga voință și putere a ființei ei, în cea mai curată și sfântă adeziune față de Hristos și Oastea Lui!…
După 64 ani de căsătorie și aproape 38 ani de umblare pe calea Domnului, în Oastea Lui, împreună cu soțul Simion, în luna mai 2002, rămâne fără soțul devotat Domnului și familiei, un suflet ales, un sfânt plin de curaj și atașament total față de Hristos, un ostaș special al postului și rugăciunii!…
Rămasă astfel fără tata, și-a purtat jugul văduviei timp de 12 ani și jumătate, când Hristos a chemat-o Acasă, la odihna și răsplătirea Lui eternă, după 93 ani și 8 luni de viață pământească și peste 50 ani de trăire sfântă în Oastea Lui!…
L-a vizitat pe fratele Traian Dorz, împreună cu mătușa Ana, când era internat la Spitalul Clujana, spunându-i: „Frate Traian, noi suntem greco-catolici, așa am fost din bunici și străbunici, dar am intrat în Oastea Domnului când a ajuns la noi și copiii mei aproape toți au făcut legământ la Oaste…” Fratele Traian i-a răspuns cu iubire, duioșie și prețuire: „Vei avea o mare răsplată în Ceruri, căci ți-ai crescut fiii în calea Domnului!”
…A plecat să-și primească răsplata pentru toată dăruirea, alipirea și jertfirea ei întreagă, unică pentru Domnul și pentru pedagogia și arderea ei sufletească continuă și intensă de a-și educa, învăța și crește fiii pentru Domnul , apoi de a-i îndruma și sprijini pe calea Domnului, în Oastea Lui, în lupta permanentă și neînfricată pentru Domnul, pentru Evanghelia Sa și vestirea Lui în lume la cei care nu-L cunosc și nu L-au întâlnit, pentru a-L afla și ei, ca să se nască din nou, spre a fi mântuiți!…
…Dragă mamă, după fratele Traian, mi-ai fost exemplul cel mai demn de urmat pe calea lui Isus cel Răstignit și împreună cu tata, deopotrivă, mi-ați fost cele mai vii și nemuritoare exemple de a umbla cu Domnul toată viața!
…Când m-am despărțit ultima dată de mama, cu trei săptămâni înainte de a pleca la Domnul, i-am spus: Mamă, te rog să te rogi pentru mine!… Mi-a răspuns prompt, foarte senin și sugestiv: „Asta mi-e meseria, n-am altceva de făcut!”…
…O, mamă sfântă, cea mai sfântă mamă din lume!…Să-ți urmeze exemplul toate mamele în creșterea și educarea copiilor pentru Domnul!!
…Se ruga mereu în prezența mea, rugându-se pentru mine în versuri: „Doamne-ndură-te de el, de copilul meu Cornel!…”
… Inima mea, parcă mi-e dusă Dincolo, jumătate a plecat împreună cu mama!…
Slăvit să fie Domnul!

Mamei mele(la plecarea la Domnul)

Pentru cea mai sfântă mamă
la plecarea-n Veșnicie,
somnul dulce și odihna
și răsplata să îi fie!…

…Mamă unică și bună,
de-o iubire nesfârșită,
ai umblat pe calea Oastei
c-o voință neclintită.

Te-ai jertfit ca nimeni alta
să-ți crești fiii în credință
și-ai dorit să vezi cum toții
îți urmează-n pocăință.

Pentru-a Domnului Lucrare
ți-ai dat inima întreagă,
împlinindu-ți legământul
ce de Domnu-n veci te leagă!…

La plecarea-ți, scumpă mamă,
bunică și străbunică,
ne decidem pentru Domnul
să luptăm mai fără frică!

Duhu-ți plin de-nsuflețire
ne va fi-un model în viață
și arderea-ți pentru Domnul
ne rămâne-n veci povață!…

Ți-ai sfârșit biruitoare
lupta sfânt-a mântuirii
și de-acum pe totdeauna
pleci în Patria Iubirii,

unde nu mai sunt suspine
și nici dor, nici depărtare,
ci pe veci de veci e numai
fericire și cântare!…

…Iar în Ceruri te mai roagă
să ajungem împreună,
să purtăm cu tine-alături
a Edenului cunună!

Amin.
Slăvit să fie Domnul!

Cornel Așchilean